<?xml version="1.0" encoding="utf-8" standalone="yes"?><rss version="2.0" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"><channel><title>Firekultur Journal on Firekultur</title><link>https://firekultur.ro/blogs/news/</link><description>Recent content in Firekultur Journal on Firekultur</description><generator>Hugo</generator><language>en</language><lastBuildDate>Wed, 30 Sep 2026 00:00:00 +0300</lastBuildDate><atom:link href="https://firekultur.ro/blogs/news/index.xml" rel="self" type="application/rss+xml"/><item><title>Cupa Japoneză</title><link>https://firekultur.ro/blogs/news/japanese-cup/</link><pubDate>Wed, 30 Sep 2026 00:00:00 +0300</pubDate><guid>https://firekultur.ro/blogs/news/japanese-cup/</guid><description>&lt;h2 id="istoric">
 Istoric
 &lt;a class="heading-link" href="#istoric">
 &lt;i class="fa-solid fa-link" aria-hidden="true" title="Link to heading">&lt;/i>
 &lt;span class="sr-only">Link to heading&lt;/span>
 &lt;/a>
&lt;/h2>
&lt;h3 id="arta-ceramicii-japoneze">
 Arta ceramicii japoneze
 &lt;a class="heading-link" href="#arta-ceramicii-japoneze">
 &lt;i class="fa-solid fa-link" aria-hidden="true" title="Link to heading">&lt;/i>
 &lt;span class="sr-only">Link to heading&lt;/span>
 &lt;/a>
&lt;/h3>
&lt;p>Primele vase de ceramică au apărut în perioada Jomon între 7000-300 î.Hr., erau vase ascuţite cu decoraţiuni sub formă de şnur, sau cu fund plat, cât şi figuri feminine de lut bordo închis sau maro. Mai târziu s-au folosit şi decoraţiuni lineare, care erau gravate în obiect. Datorită situaţiei geografice a insulelor japoneze, legăturile cu China şi Coreea erau puternice, cu China atât în domeniul politic şi comercial, cât şi în cel cultural. Prin secolul V., prin intermediul Coreei cunosc utilizarea roatei olarului şi arderea la temperaturi înalte. În această perioadă multe obiecte artistice chinezeşti au fost aduse în Japonia, care au influenţat multe domenii ale artei, printre altele şi arta ceramicii.&lt;/p></description></item><item><title>Despre argilă</title><link>https://firekultur.ro/blogs/news/despre-argila/</link><pubDate>Wed, 30 Sep 2026 00:00:00 +0300</pubDate><guid>https://firekultur.ro/blogs/news/despre-argila/</guid><description>&lt;p>&lt;strong>Argila&lt;/strong> (deseori &lt;strong>Lut&lt;/strong>) este o &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Roc%C4%83" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">rocă&lt;/a> &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sediment" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">sedimentară&lt;/a> cu granulație fină (&amp;lt; 2 µm), alcătuită dintr-un amestec de &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Silica%C8%9Bi" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">silicați&lt;/a> și din fragmente de &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Cuar%C8%9B" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">cuarț&lt;/a>, &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Mic%C4%83" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">mică&lt;/a> etc. Este întrebuințată în &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ol%C4%83rie" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">olărie&lt;/a>, la lucrări de &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Construc%C8%9Bii" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">construcție&lt;/a>, în &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Sculptur%C4%83" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">sculptură&lt;/a> etc.&lt;/p>
&lt;p>&lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Mineral" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">Mineralele&lt;/a> din argilă se formează prin acțiunea chimică îndelungată a &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_carbonic" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">acidului carbonic&lt;/a> și a altor solvenți naturali.&lt;/p>
&lt;p>Argilele primare, denumite și &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Caolin" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">caoline&lt;/a> se găsesc în locul formării lor pe când argilele secundare se găsesc departe de locul formării lor fiind mutate de &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Eroziunea_solului" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">eroziune&lt;/a> și &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">apă&lt;/a>.&lt;/p>
&lt;p>Straturile argiloase fiind impermeabile, joacă un rol în reținerea &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">apei&lt;/a> de înfiltrație și în formarea &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C3%A2nz%C4%83_freatic%C4%83&amp;amp;action=edit&amp;amp;redlink=1" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">pânzei de apă freatică&lt;/a>.&lt;/p></description></item><item><title>Scurt istoric despre modelaj</title><link>https://firekultur.ro/blogs/news/scurt-istoric-despre-modelaj/</link><pubDate>Wed, 30 Sep 2026 00:00:00 +0300</pubDate><guid>https://firekultur.ro/blogs/news/scurt-istoric-despre-modelaj/</guid><description>&lt;p>– actiunea de a modela, de a reproducea plastica a unor obiecte, a reinterpreta prin intemediul materialelor.&lt;/p>
&lt;h2 id="tehnici-de-modelare-a-ceramicii">
 Tehnici de modelare a ceramicii
 &lt;a class="heading-link" href="#tehnici-de-modelare-a-ceramicii">
 &lt;i class="fa-solid fa-link" aria-hidden="true" title="Link to heading">&lt;/i>
 &lt;span class="sr-only">Link to heading&lt;/span>
 &lt;/a>
&lt;/h2>
&lt;p>in epoca &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Neolitic" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">neolitică&lt;/a> au existat, în principal, 3 tehnici de modelare:&lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Ol%C4%83rit#cite_note-neolitic-2" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">[2]&lt;/a>&lt;/p>
&lt;ul>
&lt;li>frământarea unui boț de lut și scobirea lui, tehnică folosită la vasele de dimensiuni foarte mici, mai degrabă miniaturale.&lt;/li>
&lt;li>tehnica &lt;em>au columbin&lt;/em>. Se realiza mai întâi fundul rotund și plat al vasului peste care se așezau colăcei din lut cu diametru variabil. Ultima operație era netezirea pereților atât la exterior, cât și în interiorul vasului.&lt;/li>
&lt;li>construirea vasului din fâșii, din benzi de argilă, care se lipeau de fundul vasului.&lt;/li>
&lt;/ul>
&lt;p>Ulterior au apărut și alte tehnici de modelare: cu roata olarului sau prin turnarea în tipare. Deși era cunoscută în &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">Grecia antică&lt;/a> încă din &lt;a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Epoca_bronzului" class="external-link" target="_blank" rel="noopener">epoca bronzului&lt;/a>, roata olarului a apărut târziu în spațiul balcanic, pe la 450 i.e.n, deci în epoca La Tène. Tiparele sunt atestate pentru prima oară tot în La Tène. În neolitic au fost folosite în exclusivitate doar primele trei tehnici de modelare.&lt;/p></description></item><item><title>AD Infinitum</title><link>https://firekultur.ro/blogs/news/ad-infinitum/</link><pubDate>Wed, 15 Nov 2023 18:00:24 +0000</pubDate><guid>https://firekultur.ro/blogs/news/ad-infinitum/</guid><description>&lt;p>If you choose to see each surface, which not coincidentally samples the multitude of variations of „black” according to space-time, human presence or absence, initiating a whole debate on the extension of the absolute through form and content, as a vehicle of memory, over which the days, hours, years are placed, you can understand the movement of the whole body in an endless relationship that acts as a connector between us and the cosmic dimension of our own existence. Each fragment, perceived as both an ancestral heritage and a projection of the future, infinitely multiplies through the three-dimensional depth the labyrinths of knowledge and feeling and, through the reflections that mirror the light on the two-dimensional surface, it offers an experience of passing through space to other levels of reality, widely opened to Infinity.&lt;/p></description></item><item><title>Valentele Albului - Galeria Victoria - Iasi</title><link>https://firekultur.ro/blogs/news/valentele-albului-galeria-victoria-iasi/</link><pubDate>Mon, 13 Nov 2023 20:12:30 +0000</pubDate><guid>https://firekultur.ro/blogs/news/valentele-albului-galeria-victoria-iasi/</guid><description>&lt;p>„Valențele albului” - Mai 2022&lt;/p>
&lt;p>Organicitate, ascensionalitate, structuri ce par a fi extrase din cadrul natural dar care-și plăsmuiesc propria natură, alături de dualitatea “albului” ca leitmotiv, culoare – non-culoare, “simbol al simbolurilor”, rezultat al asocierilor pe care oamenii, de mii de ani, le-au insuflat obiectelor și obiceiurilor, fac ca prezenta expoziție, “Valențele albului”, să depășească acel cadrul, adesea prea strâmt, în care se citește și se simte ceramica actuală.&lt;/p></description></item><item><title>Daniel Pop - fondator FIRE KULTUR</title><link>https://firekultur.ro/blogs/news/daniel-pop-fondator-al-grupului-fire-kultur/</link><pubDate>Mon, 16 Oct 2023 14:26:43 +0000</pubDate><guid>https://firekultur.ro/blogs/news/daniel-pop-fondator-al-grupului-fire-kultur/</guid><description>&lt;p>Daniel Pop este un ceramist monumentalist cu intuiție și putere de sinteză. Se apleacă asupra detaliului dar nu face exces de pedanterie. Imaginează lucrarea, desenează, studiază ideea și mai târziu o transpune. Își pune problema spațiului, a profunzimii a planurilor multiple, subtil suprapuse. Este incisiv în actul creației și se înclină &amp;ldquo;umil&amp;rdquo; în fața publicului care respiră cu sinceritate și rezonează cu lucrările lui. Dar cea mai mare calitate a sa este,de departe, pasiunea pentru actul creației în sine. Lucrează fără odihnă, fără scuze și fără lamentări inutile. Dacă toți artiștii ar fi mistuiți de aceeastă minunată dependență de artă, pământul ar fi un loc mult mai frumos! Mă înclin cu admirației!&lt;/p></description></item><item><title>Introducere în domeniul ceramicii</title><link>https://firekultur.ro/blogs/news/introducere-in-domeniul-ceramicii/</link><pubDate>Mon, 11 Jul 2022 00:00:00 +0300</pubDate><guid>https://firekultur.ro/blogs/news/introducere-in-domeniul-ceramicii/</guid><description>&lt;h2 id="cuvântul-ceramica">
 Cuvântul “Ceramica”
 &lt;a class="heading-link" href="#cuv%c3%a2ntul-ceramica">
 &lt;i class="fa-solid fa-link" aria-hidden="true" title="Link to heading">&lt;/i>
 &lt;span class="sr-only">Link to heading&lt;/span>
 &lt;/a>
&lt;/h2>
&lt;p>vine din greacă keramikos (κεραμικος), însemnând “ceramică”, care, larândul său vine de la keramos (κεραμος), însemnând “pământ de olărie” se mai numeşte unmaterial obţinut prin modelarea şi arderea argilelor. Aceeşi denumire se dă şi artei şi tehnicii defabricare a obiectelor prin modelarea şi arderea argilelor, denumităsi arta ceramicii, precum şiobiectelor de argilă făcute prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea,smălţuirea, uscarea şi arderea lui.Arta prelucrării lutului este foarte veche. De exemplu, într-o peşteră din provincia Hunan China, au fost descoperite mai multe piese de ceramică cu o vechime estimată la 17.500 – 18.300 de ani.&lt;/p></description></item></channel></rss>